Oaia neagra

oaia-neagra

De ceva ani incoace e foarte la moda sa faci parte dintr-o echipa. Echipa e cuvantul de ordine. Totul se face in echipa, echipa conteaza, echipa e mai importanta decat membrii ei, etc. Nu exista CV in care omul sa nu scrie ca e mort de placere sa lucreze in echipa.

Pe de-o parte e de inteles de unde vine asta. Oamenii au fost in mare masura individualisti. Majoritatea noastra suntem destul de egoisti incat sa ne gandim mai repede cum sa iesim noi in fata decat cum sa ajutam un grup. Tendintele astea se vad de altfel foarte bine in Romania, unde, datorita efectului par-contre al comunismului suntem fiecare pentru el. De aceea echipa si apartenenta la ea sunt aproape dogma in societatea civilizata, conceptul fiind impins inspre noi pe toate canalele posibile. A fost o idee buna. A si functionat, si functioneaza foarte bine in continuare.

Doar ca, nu stim sa ne oprim. Nu ne dam seama cand binele pe care incercam sa-l inoculam in oameni incepe sa strice mai mult decat sa rezolve. Einstein nu a fost o echipa. Beethoven de asemenea. Si da, oamenii astia au facut mai mult pentru omenire decat multe echipe de azi. Deja am ajuns la momentul la care individualismul este condamnat. Este considerat vetust si periculos. Cel mai important motor al evolutiei individului nu mai valoreaza doua parale. Si individul se pierde pe sine in echipele suprapuse din care face parte. Echipa de la munca. Echipa de vecini de bloc. Echipa de fotbal in care se prosteste strigand “Maradonaaaa” sau “Mutuuu” in functie de varsta si cultura. Unde e individul? Unde e cel/cea care incearca sa cunoasca lumea din perspectiva personala, care isi pune intrebari, care descopera cu adevarat cata satisfactie iti produce intelegerea unui fenomen, descoperirea unei carti?

Da, e riscant sa nu faci parte din echipa. Da, viata e grea. Nu ai solutii intotdeauna si te simti uneori ca o oaie neagra, foarte singur in fata intregii lumi. Pe de alta parte asa suntem. Suntem singuri. Ne nastem singuri si murim singuri. Majoritatea lucrurilor care au valoare in viata noastra le facem singuri. Tot singuri putem accepta sa facem parte dintr-o echipa sau alta din ratiuni diverse. Insa trebuie sa fim foarte atenti pentru ca omul se poate dilua foarte usor in echipa. Se poate trezi ca face lucruri pe care altminteri nu le-ar fi facut nici in ruptul capului. Si asta e RAU.

Published
Categorized as Blog

Leave a comment

Your email address will not be published. Required fields are marked *