Gheorghe ne amplifica tertiarul imaginar

Niciodata nu mi-a placut Andrei Gheorghe. E ceva stramb la omusorul asta, ceva pe care nu il pot defini (si nu ma refer la faptul ca e semidoct si obraznic ca sunt multi asa) si care ma face sa ma crispez de cate ori ii aud numele cam cum as face daca m-as intalni brusc pe strada cu o furnica de dimensiunea unui elefant (sau cu un elefant de dimensiunea unei furnici).

Cu toate acestea, am ras copios cand cea mai buna trupa de comedie din lume, cunoscuta sub numele de clasa politica romaneasca, a decis sa-l ia ucenic, purtator de cuvant la Ministerul de Finante. Imi si imaginez dialogul:

– Salut, sunt Andrei Gheorghe, sunt noul purtator de cuvant.
– A, domnu Gheorghe, bine ati venit, a trecut ceva vreme de cand nu a mai purtat nimeni cuvantul.
– Bine, lasa asta, spune-mi, ce anume trebuie sa fac eu aici?
– Pai… sa purtati cuvantul. Ba Vasile, unde dracu e cuvantul?
– Nu stiu Ionele, noi aici avem cifre, numere, stam prost cu literatura.
– Da ba Vasile, da avem un cuvant. Stiu sigur ca trebuie sa fie pe aici pe undeva. Mi-a zis mie domnu ministru.
– Lasa-ma dracului in pace cu prostiile tale, n-a trebuit nimanui cuvantul ala pana acum, nu stie nimeni unde e.

Dupa cateva saptamani de cautare furibunda si lipsita de succes a cuvantului, Gheorghe s-a hotarat sa se ocupe de altele. Sa-si faca si el de lucru pe acolo. Si intr-o buna zi, care incepuse cu o puternica durere de cap, Gheorghe s-a decis sa vopseasca site-ul ministerului in violet. Intrebat ce l-a manat in lupta, a reusit performanta uluitoare de a produce urmatoarele cuvinte:

Este vorba de o seductie voita, prin amplificarea tertiarului imaginar, care, inevitabil si mefistofelic, va duce la repetarea inversa a numelui lui Sebastian Vladescu, pentru subjugarea totala si fiscala a iobagului roman.

Urat faci la betie coane Gheorghe. La orice m-as fi asteptat numa la asta nu. Auzi fa, tertiarul imaginar. Fa, tare fu tzuica la nenea asta. Staaai ca m-am prins. Nu e numai bautura. O fi si tras un pic de verdeata si in combinatie cu bautura uite ce-a iesit. Da ce nu pricep e de ce vorbeste urat. Adica cui iobaga? Si de ce? Romanului? Adica Gheorghe asta iobaga mefistofelic romanului? Dupa seductie?

Deci pana la urma, fa proasto, daca facem hermeneutica pe ce a zis Gheorghe ne iese un fel de “Sa va seduc ca dracu si sa va fut in gura”. Bravo coane. Ai gasit cuvantul si l-ai purtat. Pe banii alora de-i futi in gura. Jos palaria.

Fascinatia reinventarii rotii

Hai sa nu reinventam roata – zice omul destept care vrea sa arate altor oameni ca el stie si ei nu. Hai ca va zic eu cum e cu roata, nu mai pierdeti voi timpul gandind. Timpul e pretios, il puteti petrece la bere, meci, seminte, Heidegger, alegeti voi ce va amuza.

De ce sa reinventam roata – zice omul lenes catre cel care ii cere ceva, hai sa angajam pe cineva care a fost acolo si stie cum se construieste, nu putem sa consumam resurse pretioase pentru a face ceva ce deja a fost facut.

Nu vreau sa reinventez roata – zice omul grabit care are alte treburi si ar prefera sa-i spuna cineva repede cum se face roata, daca se poate pe puncte (nu mai mult de 5) si concis. N-am timp de asta, eu vreau roata gata facuta.

Eu, pe de alta parte, sunt in contratimp. Am reinventat cateva roti de-a lungul timpului si de fiecare data am fost foarte mandru de mine. E foarte placut sa ti se valideze de o asemenea maniera procesul de gandire, sa ti se confirme atat de bine felul in care iti functioneaza creierul. Iti da incredere in tine, in capacitatea de a rezolva probleme intr-un mod corect. Bineinteles daca roata e rotunda cu gaura in mijloc si nu patrata sau cu gaura in lateral.

Nu inseamna ca nu trebuie sa faci efortul de a cauta. De a vedea daca exista roata. Dar daca nu gasesti, aia e, pui mana si o reinventezi. Si ai grija sa iti iasa rotunda si cu gaura in centru.

In general trebuie privita cu maxima circumspectie orice idee a carei prima si cea mai importanta consecinta inseamna mai putina munca pentru tine. Pentru ca avem un creier parsiv. Pentru ca sunt sanse foarte mari ca ideea sa fie foarte proasta si sa nu aduca nimic bun. Lenesul mai mult alearga. Alearga dupa inventatorul rotii in loc sa o reinventeze si sa mearga lejer pe bicicleta.

Si hai sa reinventam reinventarea rotii. Mai lasati un pic cliseul asta sa se odihneasca, va rog eu frumos, ca in ultima saptamana l-am intalnit de vreo 20 de ori. De cate ori va vine sa o ziceti pe aia cu roata, luati o secunda de pauza. Si nu va sfiiti sa reinventati roti. Asa se invata.

Hai sa ne facem bulgari

Printr-o curioasa miscare a sortii, in perioada vacantei copiilor, m-am trezit impreuna cu un grup de amici si cu Stefan in Bulgaria, la Bansko, la ski. Eu mare legatura cu sportul asta n-am dar copilului ii place asa ca am zis ca hai … Pornind cu scepticismul obligatoriu inceperii oricarei vacante in Bulgaria (asta fiind a doua), am constatat urmatoarele:

  • Bansko e o statiune decenta
  • Bansko are 70 de kilometrii de partie (nu stiu daca noi totalizam atat de multi in toata Romania)
  • Bansko are probabil mai multi kilometri de telescaun decat avem noi de sfori de rufe.
  • Si, cel mai amuzant amanunt (nu si pentru mine), din 10 turisti, 9 erau romani.

Si m-am gandit asa:

  • La mare, mergem in Bulgaria (bine, unii din noi se pot duce si la mama dracului in Bora Bora dar oricum, litoralul Bulgaresc e plin de romani).
  • La munte, mergem in Bulgaria
  • Ne inmatriculam masinile in Bulgaria.
  • Mai nou exista oameni care isi inregistreaza firmele in Bulgaria, unde taxele se pare ca sunt mai mici.

La ce dracu ne mai trebuie Romania? Cui foloseste o tara ca asta? Eu as zice sa o vindem. Poate luam ceva bani pe ea si terminam autostrazile din Bulgaria, care ne-ar fi mult mai de folos decat astea de pe aici. Era la un moment dat un anunt de vanzare a Romaniei pe e-bay, omuletul ala avea dreptate. Ce anume mai putem face cu Romania? Sau sa o lasam clasei conducatoare sa se joace de-a guvernarea, aruncand unii spre altii cu artificii violet? In felul asta ne-am asigura ca ii tinem ocupati si nu fac rau in alte parti.

E incredibil sa vezi ca exista o gramada de oameni in tara asta care au si bani si dorinta de a-i cheltui si pe partea cealalta, nu exista nimeni care sa vrea sa-i castige. Hotelurile de pe litoralul si din statiunile montane Romanesti sunt pline de oameni cu variate feluri de bilete de tratament subventionate de stat in timp ce aia care isi castiga banii se duc si ii cheltuiesc la sud de Dunare.

Ce fac oamenii de afaceri romani? De ce nu vor ei sa castige acesti bani? Poate pentru ca majoritatea lor au devenit oameni de afaceri in trei luni de zile printr-o miscare din inchietura bratului? Si o afacere de-aia cu munca, cu investitie si castig peste 5 ani li se pare scarbos de obositoare? Nu mai bine isi folosesc ei influenta politica (pe care o au) pentru a scapa de parnaie? Decat sa o foloseasca pentru a forta aparitia unor proiecte din care sa castige bani?

Respecta-v-as si n-am cui

Unul din cele mai obositoare ticuri de limbaj de pe internetul romanesc e “eu respect parerea celorlalti”. Spus cu emfaza de catre oameni care nici nu stiu prea bine ce cacat e aia o parere si cu atat mai putin cu ce se mananca notiunea de respect. Dar pe undeva, pe cai oculte, aceasta expresie a capatat o importanta majora in discursul multora.

Nu vreau sa fiu inteles gresit, mie imi place respectul. Nu neaparat ala acordat mie, respectul in general. Doar ca, avem o mica problema, daca respectul e acordat in egala masura tuturor, el nu mai face doua parale. Daca respecti toate parerile emise de toti incubusii care umbresc excesiv suprafata Pamantului atunci respectul tau nu e bun nici de sters la cur. Respectul fata de ceva, orice, te defineste in primul rand pe tine, ala care respecta, si abia mult mai tarziu pe cei pe care ii respecti, ale caror vieti s-ar derula identic si in lipsa respectului tau.

Iata ca devin, pentru a nu stiu cata oara, excesiv de didactic. Ce vroiam de fapt sa zic e ca aceasta expresie este aruncata fara nici cel mai mic efort de a fi, macar putintel, potrivita cu contextul, ajungandu-se la aberatii de genul:

Baaaa, ce imbecili sunt aia care zic ca Gigel e destept. Dar eu respect parerea lor.

Cum pizda ma-sii respecti parerea lor? Le zici ca-s imbecili? Respect!

Vaaai, iar se duc cretinii la vot si voteaza cum nu vreau eu. Dar eu respect parerea lor.

Nu zau? Da ala care ti-a explicat tie notiunea de respect era beat pulbere? Sau erai tu beat pulbere cand a facut-o si el nu si-a dat seama?

Astfel de aberatii sunt produse cu miile, zilnic. Presupun ca nu doare, nu consuma energie si nu aduce nici un incovenient producatorilor lor. Ca distrug neuronii cititorilor cu mai mult de doua clase e altceva. Cine are nevoie de ei? In conditiile actuale trebuie sa fii de-a dreptul imbecil sa nu iti doresti sa fii prost. Ca daca esti prost poti sa tragi in lume cu gloante din astea prefabricate si livrate la punga cu instructiuni de folosire de maximum trei randuri. Discernamantul e pentru luzari. Simtul ridicolului e tot pentru luzari. Castigatorii nu isi bat capul cu astfel de tampenii. Respect!