Sa mai si radem putin…

A ajuns la urechile mele, pe cai oculte, ca putinii cititori ai acestui blog sunt nemultumiti de faptul ca nu e mai vesel. Ca s-ar simti din spatele lui o depresie adanca si fundamentala a unui om pe punctul de a se sinucide (adica eu). Ca sa raspund cu doua maxime (asa, minimale):

  • Veselia e partea superficiala a bucuriei.
  • Oamenii veseli nu sunt neaparat fericiti dupa cum nici cei tristi nu sunt neaparat nefericiti.

Acu ca am epuizat platitudinile pe ziua de azi, sa mergem nitel mai departe. Abilitatea mea de a oferi distractie a fost tot timpul destul de redusa. Dar incerc, muncesc, imi imbunatatesc abilitatile comice. Si cand nu-mi iese si nu-mi iese o sa recurg la tarta cu frisca pozitionata atent pe figura. Pana atunci, sa mai incercam inveselirea neamului cu un cantec vesel din Abbruzo, Italia de mijloc, de pe la 1600, in care o vaduva isi striga disperarea de a fi ramas singura in fata… lumii vesele.

Traducerea m-a chinuit teribil si a iesit… comica. Versurile, pe care le-am gasit ici-colo nu sunt nici macar scrise la fel. Cantecul e o prescurtare a unei poezii care initial ar fi avut 17 strofe, a fost apoi redusa la 9 (varianta in care o gasiti aici ca apoi sa fie din nou redusa la 3 in cele mai multe variante ale cantecului.

“Scura maje” de pilda (titlul cantecului) se scrie ba asa, ba scur’a maje, ba scur’a mmaje, ba scura maja. La fel se intampla cu fiecare cuvant. Cele care suna italieneste si au corespondent in italiana moderna mai sunt cum mai sunt dar cele care vin probabil din franceza sunt mototolite infiorator. Dar am indurat, in speranta ca o traducere aproximativa va aduce si mai multa bucurie si rasete in mintea si pe fetele cititorilor. Ca sa nu va pacalesc fara sa vreau, am scris in dreptul versurilor ceva mai multe comentarii, ca poate cineva, dupa ce se opreste din ras, o sa-mi ceara dovada.

Exista multe interpretari ale cantecului. Ca sa pastram incoerenta zilei, v-as propune sa il ascultam cantat de o grecoaica. Chiar daca saraca fata pronunta ciudat cuvintele alea, din mai multe motive, interpretarea ei m-a cucerit. Trebuie spus ca melodia a aparut si intr-un film din 1973, numit “d’amore e d’anarchia” pe care cred ca l-am vazut la un moment dat dar nu pot dovedi prin nimic. O sa-l caut insa…

mare maje scura maje (saraca de mine, cernita de mine – scuro = intunecat in italiana, de la oscuro din latinescul obscurus)
Tu si muorte e jè che facce (ai murit, eu ce fac acum)
come strazze trezze in fazze (imi las parul sa-mi acopere fata)
come m’accid’ ’ngoj’ a taja (ma arunc pe trupul tau – ‘ngoj’ o fi ceva legat de “ton gorge” – de gatul tau)

mare maje, mare maje,
scur’a maje scur’ a maje,
mo’ m’accid’, mo’ m’accid’, mo’ m’accid’ (se pare ca mo’ m’accid vine de la “moi me jette” adica “eu ma arunc” in franceza)
’ngoj’ a taja (ma arunc de gatul tau sau pe corpul tau)

So’ na pechera spirgiute (sunt o oita pierduta – nu stiu ce inseamna pechera dar e de presupus ca un berbec – vezi versul de mai jos – mai ales in vremurile alea, nu ar fi lasat in urma decat o oaie, nu un alt berbec, sau o gasca, pisica, asa cum s-ar putea presupune in secolul nostru)
lu mundune m’ha lassate (berbecul m-a lasat – mundune, probabil de la mouton in franceza)
lu guaggiuone sembr’ abbaje (cineva sau ceva (guaggiuone) latra – abbaiare = a latra in italiana, presupun ca un caine)
pe la fame mo s’arraje. (de foame sare la mine – s’arraje vine cred din arrabiare, arrabiarsi = a se enerva, literalmente “a turba” in italiana)

mare maje, mare maje,
scur’a maje scur’ a maje,
mo’ m’accid’, mo’ m’accid’, mo’ m’accid’ (se pare ca mo’ m’accid vine de la “moi me jette” adica “eu ma arunc” in franceza)
’ngoj’ a taja (ma arunc de gatul tau sau pe corpul tau)

Io tine’ na caseniella (aveam o casuta)
Or sun sola e abbandunata (acum sunt singura si abandonata)
Sinza casa a sinza letto (fara casa si fara pat)
Sinza pane e companaje (fara paine si … – companaje, in italiana “companatico”, e de fapt “orice se mananca cu paine”)

mare maje, mare maje,
scur’a maje scur’ a maje,
mo’ m’accid’, mo’ m’accid’, mo’ m’accid’ (se pare ca mo’ m’accid vine de la “moi me jette” adica “eu ma arunc” in franceza)
’ngoj’ a taja (ma arunc de gatul tau sau pe corpul tau)

mare maje, mare maje,
scur’a maje scur’ a maje,
mo’ m’accid’, mo’ m’accid’, mo’ m’accid’ (se pare ca mo’ m’accid vine de la “moi me jette” adica “eu ma arunc” in franceza)
’ngoj’ a taja (ma arunc de gatul tau sau pe corpul tau)

Va las sa radeti in voie…

3 comments

  1. m’accid’ inseamna “ma ucid, ma omor”… cam la fel se spune si in napolitana, la fel ca simò care inseamna “acum”.
    ‘ngoj’ a taja = peste tine
    acum ma ucid peste tine, deasupra ta

    pechiera=pecora (it) = oaie(ro)
    mundune = montone = berbec
    guaggione ar putea fi asemanator cu guaglione in napolitana, care inseamna baiatul, baietelul… e drept ca spune ca abbaia/latra, dar ea se compara cu o oaie ratacita, iar copilul cu un catel care latra de foame.
    in fine, voiam sa-ti spun ca gresesti sa faci referinta la limba franceza, Abruzzo are mai degraba influente slave, Franta fiind cam departe.
    sper ca ti-am fot de ajutor!

  2. madi: multumesc foarte mult, mi-ai fost de mare ajutor, evident. E clar pentru oricine ca nu sunt persoana cea mai potrivita pentru traducerile astea, dar imi place sa pricep ce canta lumea.
    Referintele la limba franceza sunt tentante aproape tot timpul datorita asemanarii cu italiana in general.
    Oricum, multumesc pentru corectari si daca mai vezi ceva care ti se pare aiurea, spune fara probleme. In final e important ca lumea (si eu) sa inteleaga despre ce e vorba.
    De altfel traducerea ma tine in urma – sunt multe cantece frumoase la care nu pricep cateva cuvinte si nu le pot pune aici.

Leave a comment

Your email address will not be published. Required fields are marked *