Semper in excrementum sole profundum qui variat    
Cum a suparat regele un guvern intreg?
October 27th, 2011 by Sorin

Cat sunt eu de rupt de realitate si tot am aflat ca regele o sa tina un discurs in parlament. Imi aduc clar aminte ca a fost un vag scandal pe tema asta, unii dintre vajnicii nostri oameni politici parand sa aiba o problema cu asta.
Tin minte si ca cel mai important marinar al tarii a decis sa se pronunte cu privire la persoana regelui si sa afirme ca lui nu-i place de el. Ca asa… de la conducator de tara la conducator de tara, regele Mihai a fost cam subtire. Ca el ar fi fost clar mult mai gros. Am inregistrat toate lucrurile astea.

Ce a trecut pe langa mine e gestul (sau gesturile) extreme pe care le-ar fi facut regele de s-a suparat toata conducerea tarii (materiala si spirituala) pe el. Asa ca va rog sa ma luminati si pe mine, care puteti. Pe cine si cand a enervat omul asta?

Pentru ca, in treacat, am vazut aflat ca a venit si ziua cu pricina. Regele a tinut un discurs in parlament. Presedintele, primul ministru, intreg guvernul (cu mici exceptii) si-au facut de lucru prin alte parti. Ca ei sunt persoane importante, au treaba, stim toti ca lucreaza pentru noi, ca de-aia ne ia cu fiori pe sira spinarii de cate ori auzim la televizor ca un ministru are o noua idee.

Ce nu pricep eu pana la urma este ce au ei cu regele? Ce a facut omul asta de i-a suparat asa de tare? Faza cu abdicare, lasitate si alte chestii mi se pare infantila si subtire, chit ca nu sunt istoric, am suficient bun simt sa nu ma reped sa spun ca eu stiu exact ce s-a intamplat atunci. Plus ca au trecut niste ani. Plus ca avem (sau ar trebui sa avem) lucruri mult mai importante la care sa ne gendim, chestii de-astea care tin de prezent. Mizilicuri. Criza economica, criza politica, criza de rinichi, crize de nervi, etc. In conditiile astea, ce o fi asa de nasol sa te duci la ziua omului, sa-i zici “La multi ani” si pe urma sa iti vezi de drum? De unde a venit atata suparare?

Nu cred ca am fost niciodata monarhist. Nu cred ca am luat niciodata la modul serios in calcul eventualitatea revenirii familiei regale la conducerea tarii. Dar ma amuza sa avem o familie regala. Ma amuza ca ei sa aiba palate, sa fie invitati la nunti regale, toata povestea asta mi se pare frumoasa, placuta, da cumva asa un aer usor parfumat tarii asteia. O raza fina de lumina care apare din cand in cand si care nu face nici bine nici rau dar parca imi ridica nitelus moralul.

Nu vad unde e problema. Nu vad de unde vine incrancenarea. Constat ca lumea mai vorbeste pe Internet si produce fraze de genul “E momentul sa purtam o discutie serioasa despre momentul abdicarii regelui”. Nu, zau? E momentul, ziceti voi? Cum anume se determina existenta momentului? Le-am lamurit pe toate celelalte? Stim de pilda ce s-a intamplat in decembrie 89? Gata cu mineriadele? Ne-am asigurat ca nici unul dintre leprele care au pupat cururile comuniste nu mai au nici o legatura cu noi? Avem cea mai mica idee despre ce se intampla fix acu cu Realitatea TV care isi schimba zilnic patronul, directorii, culoarea vaselor de la wc? Am epuizat toate discutiile astea, discutii importante si care ne influenteaza viata in fiecare zi si putem sa ne relaxam in hamac si sa deschidem cartea de istorie?

6 Responses

Chiar daca nu esti monarhist ai toate sansele sa devii in momentul in care ii compari doar cum arata sau doar cum se poarta. Ce principii de nezdruncinat aveau Udrea si celelalte doua ministrese (ma leg de femei acum….) de nu au putut sa aiba bunul simti sa ii spuna omului La multi ani, macar pentru ca, la un moment dat, cand parintii lor umblau cu picioarele goale si erau analfabeti, a condus tara asta…Ce le-a putut determina pe ele sa nu vina, frica de Basescu, le batea la curu’ gol, sau mai bine zis, nu le mai batea la curu’ gol….

Ce le-a determinat? Cum ce le-a determinat? Tocmai faptul ca parintii lor umblau cu picioarele goale si erau analfabeti. Buna cuviinta nu se invata intr-o singura generatie.

Domnule Sorin sunteti vag dar gratios pe langa subiect( care este el). Vorbim de Duda-Sri respectiv de monarhistii puri si duri Iliescu-Nastase-Ponta_Zgonea. Aceste nume sonore si pline de oaresicare notorietate nu ne spun nimic. Buna cuviinta nu se invata intr-o singura generatie, se invata in sapte ani. Cel mai important marinar al tarii sau cel mai important geolog al tarii sunt formule vax( futile sau f….e) care nu spun mai nimic. Sau spun: atentie la mizilic! Geologul a fost invins de Sistem pe cand marinarul cum deosebit de abil scriitoiceste il denumiti ( subtil ca Paunescu) rezista cum poate.In rest textul se remarca prin imaginatie si, de ce nu printr-o superba inutilitate. Ca asa este viata. Textul, oricum este mult mai subtil decat pare.Si nu pare. Dar este.

Domnule Radu, inteleg pozitia dvs. in privinta lui Duda – Iliescu- etc. si marturisesc ca nu sunt departe de ea. Pe de alta parte, ce spun eu e ca tocmai o atitudine cat de cat fireasca din partea presedintelui si a guvernului ar fi facut, poate, sa se vorbeasca mai putin despre Duda, Iliescu, Antene si alte chestii de-astea. La aparitia regelui, brusc, toata lumea deschide variate carti de istorie si isi aduce aminte de tot felul de mici amanunte intamplate acum foarte multi ani iar consecinta imediata e, din nefericire, aceeasi incrancenare in fata unui om care a ajuns la o varsta la care ar trebui scos din astfel de calcule.

Sorin,
ma bag si eu in discutie dupa ce s-a fumat subiectu’. da acum ti-am descoperit pagina. sorry..dar bine ca o gasi si acum.
Hai sa comentez si eu.
Mihai are tot felu de porniri. acum ceva vreme a inregistrat o emisiune romaneasca, un show, cu 2 tipe care se certau ( pe scena mai erau si alti invitati). “certau” este cea mai dulce descriere posibila pentru ororarea care se intampla acolo. stiu ca exista categoria asta de indivizi nu sunt surprinsa insa ca nu exista denumire pentru ea. however, mihai e clar se amuza. eu am luat-o in serios insa. si asa am alunecat usor in directia in care cred ca la nivel de natiune bunul simt e transmis genetic. se transmite din generatie in generatie. greu pentru mine sa judec cand sunt asa departe dar, uitandu-ma peste gard de aici de unde sunt, bunul simt pare sa fie mai degraba un accident genetic. e drept ca interactionez superficial cu viata de acolo culegand informatia online – presa, muzica, emisiuni inregistrate si nu imi dau seama cat de reprezentative sunt dar…ce se vede e foarte trist. Mii greu sa citesc articolele de ziare pentru ca limbajul cand nu e violent e imbecile si violent. stiu ca sunt oameni grozavi, lucruri frumoase dar parca sunt ingropati sub un maldar de ridicol, nesimtire si prostie.
Bunul simt, buna cuvinta? Nu cred se invata. Hmm, sau se invata la nivelu individului intr-o forma basic cand parintii te invata sa spui buna ziua sa ajunti batranii sa treaca strada. Dar asta e superficial. e doar suprafata unei atitudini care in opinia mea trebe sa aiba radacini istorice. Hmmm, cuvinte mari dar cred ca bunul simt e fratele mic intr-o famile de valori care se transmit din tata in fiu (ma rog, mama –fiica).
..si daca nu te-ai suparat inca pe mine…mai scriu.

Ana: de ce sa ma supar pe tine? Scrie si citeste, acu ca ai gasit pagina :). Cat priveste starea natiunii, ai dreptate, asa cum se vede de la tine, asa se vede si de la noi. E greu totusi sa compari lumea asta turco-latino-ruseasca cu anglo-saxonii. Unitatile de masura ar trebui adaptate oarecum. Presa romaneasca, inclusiv internetul functioneaza la minima rezistenta pentru ca altel nu castiga bani. E greu de zis cine e de vina – oamenii pentru ca nu platesc lucruri de calitate sau ei ca nu incearca, probabil ca adevarul e la mijloc. Dar, cu cat trec anii peste mine aici mi se pare ca ceea ce se vede la televizor (inclusiv politica) e din ce in ce mai putin reprezentativ pentru ceea ce vezi pe strada.

Leave a Reply