Semper in excrementum sole profundum qui variat    
Tammurriata nera
October 31st, 2011 by Sorin

Tammurriata e un dans din zona sud-vestica a Italiei, mai precis din Campagna, in jurul orasului Napoli. Muzica este condusa de instrumentele de percutie, in special de o tamburina mai mare cu clopotei pe margine numita “tammurra”. De unde si numele dansului. Tammurra este intotdeauna insotita de alte instrumente de percutie (alte tamburine, castagnete, etc.) si de instrumente cu rol secundar, de cele mai multe ori flaut si viori.

Cea mai celebra tammurriata este, ironic, cea mai recenta, scrisa in 1944 de un domn compozitor italian numit E.A. Mario (pseudonim al lui Giovanni Ermete Gaeta) pe versurile unui alt domn numit Eduardo Nicolardi. Tammurriata nera vorbeste despre mirarea napolitanilor in fata unui fenomen straniu intamplat in timpul ocupatiei americane de la sfarsitul celui de-al doilea razboi mondial. Din ce in ce mai multe femei din Napoli nasteau copii negri. Numele copiilor erau tipic italienesti (Peppe, Cirro, Antonio) dar ei erau negri ca smoala.

Cantecul are doua parti. Prima parte, cea care contine ideea originala, in care fetele erau luate la suturi pentru ca nasteau copii negri. Nu se spune exact ce se intampla, pur si simplu, ironic, ca intr-o poveste pentru copii, se arata ca acest lucru se intampla si ca oricat de mult ar incerca femeile sa il puna pe seama unui miracol, copii se nasc intr-un singur mod si explicatia normala nu poate fi ocolita.

Cea de-a doua parte nu a fost scrisa de Eduardo Nicolardi. Ea a fost adaugata de cei care cantau melodia pe strada, in cel mai pur spirit folcloric. Versurile din cea de-a doua parte, care sunt un soi de strigaturi, sunt extrem de criptice si asta din doua motive – odata ca se bazeaza pe o cultura a momentului, fac referire la locuri, obiceiuri care nu spun nimic acum, in al doilea rand, ele erau insotite de obicei de gesturi care le clarificau. De exemplu, exista doua strofe care nu sunt altceva decat pronuntarea napolitana a cuvintelor unui cantec numit “Pistol Packin’ mama” cantat de Bing Crosby, foarte placut americanilor din Italia de atunci (in traducerea de mai jos, la aceste strofe va aparea varianta in engleza, va puteti amuza ascultand pronuntia lor). Drept e ca expresia “levate ‘a pistuldà” se poate referi si la faptul ca in bordeluri li se cerea soldatilor sa lase pistolul afara din camera.

Majoritatea aluziilor din cea de-a doua parte explica de fapt ce se intampla, departe de a fi fost vreun miracol, al naturii sau al iubirii, era vorba despre o prostitutie extrema determinata de o saracie aproape totala, in care singurele doua moduri de a obtine mancare erau contrabanda si vanzarea trupului. Tinerele fete, chiar femei casatorite, se prostituau pentru cateva tigari, biscuiti si cativa dolari. Singurii care aveau bani, sau tigari, sau biscuiti, erau soldatii americani, multi dintre ei negri. Astfel, Tammuriata Nera a ajuns sa devina o marturie a vietii cumplit de dificile din acei ani. Nu prin versurile lui Nicolardi, ci prin ceea ce zeci de cantareti de strada au adaugat ulterior.

Traducerea versurilor e foarte complicata, aproape fiecare cuvant ridica probleme. De pilda “marruchini” care poate insemna fie “negru” prin extensie, cum ziceam noi “harap”, fie se poate referi la soldatii marocani din trupele franceze. In multe situatii, chiar si italienii care incearca sa traduca versurile au probleme si trebuie sa aleaga intre o interpretare sau alta. “Parulano” de exemplu poate sa insemne “taran care traieste in mlastini (pparule – paludi) care se gaseau in zona de est a Napoli-ului ” sau “intelept”, derivat din “parularo” sau “cel care vorbeste”, “cel care spune ce trebuie”.

Exista o strofa inca neclara, in care se vorbeste despre Churchil si despre saltele. Cu parere de rau, toate eforturile mele de a intelege ce se spune acolo au esuat. O posibila explicatie ar fi ca Ciurcillo e de fapt o porecla de-a lui Musolini, obsedat de puritate rasiala ca si Hitler, lovit exact in obsesia lui de trupele americane care au facut sa apara copii negrii.

Interpretarea din clipul care urmeaza este cea care a facut Tammurriata Nera celebra in toata Italia si apoi in lume, prin anii 70. Cantaretii se numesc Nuova Compagnia di Canto Popolare, prescurtat NCCP, despre care poate o sa va povestesc mai multe la un moment dat.

Io nun capisco ‘e vvote che succere (nu inteleg cateodata ce se intampla)
e chello ca se vere nun se crere, nun se crere. (si ceea ce se vede, nu se poate crede)
E’ nato nu criaturo, è nato niro, (s-a nascut o creatura, s-a nascut neagra)
e ‘a mamma ‘o chiamma gGiro, (iar mama lui ii spune Ciro)
sissignore, ‘o chiamma gGiro. (da, domnule, ii spune Ciro)

Seh, vota e gira, seh (da, oricat te-ai framanta, da – volta e gira inseamna sari si invarte-te, poti sa sari, poti sa te invarti)
seh, gira e vota, seh (da, oricat te-ai framanta, da)
ca tu ‘o chiamme Ciccio o ‘Ntuono, (poti sa-i spui tu Ciccio sau Antonio)
ca tu ‘o chiamme Peppe o gGiro, (poti sa-l numesti Peppe sau Ciro)
chillo ‘o fatto è niro niro, niro niro comm’a cche… (cine l-a facut e negru, negru, nu stiu cum)

S”o contano ‘e cummare chist’affare (femeile – comare = femeie care barfeste, tata – spun despre afacerea asta)
sti cose nun so’ rare se ne vedono a migliare. (ca lucrurile astea nu sunt deloc rare)
‘E vvote basta sulo ‘na ‘uardata, (Se zice ca uneori e suficienta o privire)
e ‘a femmena è rimasta sott”a botta ‘mpressiunata. (Si femeia poate ramane brusc insarcinata)

Seh, ‘na ‘uardata, seh (zi, doar o privire, nu?)
seh, ‘na ‘mprissione, seh (zi, insarcinata, nu?)
va truvanno mò chi è stato, (du-te mai si afla cine a facut asta)
c’ha cugliuto buono ‘o tiro (cine a avut asa tinta perfecta)
chillo ‘o fatto è niro niro, niro niro comm’a cche... (cine l-a facut e negru, negru ca nimic altceva)

E dice ‘o parulano, Embè parlammo, (zice taranul: Hai sa vorbim)
pecché si raggiunammo chistu fatto ce ‘o spiegammo. (daca ne gandim, putem sa explicam)
Addò pastin’ ‘o grano, ‘o grano cresce (daca semeni grau, grau va creste)
riesce o nun riesce, semp’è grano chello ch’esce. (ne place, nu ne place, tot grau va creste)

Meh, dillo a mamma, meh (mai, spune-i mamei tale)
meh, dillo pure a me (spune-mi mie macar)
conta ‘o fatto comm’è ghiuto (indiferent cum l-ai numi)
Ciccio, ‘Ntuono, Peppe, gGiro (ciccio, antonio, Peppe Ciro)
chillo ‘o fatto è niro niro, niro niro comm’a che… (cine l-a facut e negru, negru ca nu stiu ce altceva)

Seh, ‘na ‘uardata, seh (zi, doar o privire, nu?)
seh, ‘na ‘mprissione, seh (zi, insarcinata, nu?)
va truvanno mò chi è stato, (du-te mai si afla cine a facut asta)
c’ha cugliuto buono ‘o tiro (cine a avut asa tinta perfecta)
chillo ‘o fatto è niro niro, niro niro comm’a cche... (cine l-a facut e negru, negru ca nimic altceva)

Aici se termina versurile primei parti si incepe partea a doua.

‘E signurine ‘e Caporichino (fetele din Capodichino – un cartier in Napoli )
fanno ammore cu ‘e marrucchine, (se iubesc cu negri – marruchine vine de la marocan dar se pare ca are un sens mult mai larg)
‘e marrucchine se vottano ‘e lanze, (negrul isi “arunca lancea”)
e ‘e signurine cu ‘e panze annanze. (fetele raman cu burta inainte – cu burta la gura)

American espresso, (american express, aluzie probabil la faptul ca domnii americani terminau foarte repede ce aveau de facut cu fetele)
ramme ‘o dollaro ca vaco ‘e pressa (da-mi dolarii ca ma grabesc)
sinò vene ‘a pulisse, (altel chem politia)
mette ‘e mmane addò vò isse. (si or sa-si puna mainile unde vor ei – politistii “controlau” si ei fetele nitel)

Aieressera a piazza Dante (aseara in piata Dante)
‘o stommaco mio era vacante, (aveam stomacul gol)
si nun era p”o contrabbando, (daca nu era contrabanda)
ì’ mò già stevo ‘o campusanto. (acum eram la cimitir – campusanto = Campo Santo)

E levate ‘a pistuldà (lay that pistol down)
uè e levate ‘a pistuldà, (lay that pistol down)
e pisti pakin mama (pistol packin’ mama)
e levate ‘a pistuldà. (lay that pistol down)

‘E signurine napulitane (si uite asa fetele napolitane)
fanno ‘e figlie cu ‘e ‘mericane, (fac copii cu americanii)
nce verimme ogge o dimane (azi-maine o sa va vad)
mmiezo Porta Capuana. (pe la Porta Capuana – un soi de “Crucea de Piatra”.)

(strofa urmatoare pare sa evoce modul in care americanii solicitau servicii fetelor, ademenindu-le cu cateva cuvinte pe care le invatasera)

Sigarette papà (tigari pentru tata)
caramelle mammà, (bomboana pentru mama)
biscuit bambino (bomboane pentru copii)
dduie dollare ‘e signurine. (si dolari pentru domnisoare)

E Ciurcillo ‘o viecchio pazzo (si Churchill, batranul nebun ???)
s’è arrubbato ‘e matarazze (a furat saltelele ???)
e ll’America pe’ dispietto (si America, sa-i faca in ciuda)
ce ha sceppato ‘e pile ‘a pietto. (l-a smuls parul de pe piept – un soi de emasculare)

Drinkin’ bir e cabbare’ (Drinking beer in a cabaret )
Ai uos ai em e fain (and was I having fun)
antil uan nait, sci tot mi rrau (Until one night she caught me right)
end nau ai tot te rraie. (and now I’m on the run.)

Aieressera magnai pellecchie (aseara am mancat pielite)
‘e capille ‘ncopp’e recchie (cu parul peste pe urechi)
e capille e capille (parul, parul)
e ‘o recotto ‘e camumilla… (si ceai de musetel)
‘O recotto,’o recotto (ceai, ceai)
e ‘a fresella cu ‘a carna cotta, (si biscuiti cu carne)
‘a fresella ‘a fresella (biscuiti, biscuiti)
e zì moneco ten”a zella. (si calugarul ras in cap)

American espresso, (american espresso)
ramme ‘o dollaro ca vaco ‘e pressa (da-mi dolarii ca ma grabesc)
sinò vene ‘a pulisse, (altel chem politia)
mette ‘e mmane addò vò isse. (si or sa-si puna mainile unde vor ei)

E levate ‘a pistuldà (lay that pistol down)
uè e levate ‘a pistuldà, (lay that pistol down)
e pisti pakin mama (pistol packin’ mama)
e levate ‘a pistuldà. (lay that pistol down)

Stau si ma gandesc cate sanse ar fi avut cantecul asta sa se nasca in 2011. Cate proteste l-ar fi ingropat pentru rasism, exploatarea prostitutiei in arta, imagine proasta a femeii in societate si asa mai departe. Si oricum, partea a doua ar fi fost hip-hop.

4 Responses

Suna foarte bine, da’ cine canta? Mie mi se pare ca este aceeasi tipa cu vocea pitigaiata care canta si cu bateristul de la Police. De unde este fragmentul video? Pare a fi dintr-un film…interesant de gasit.

Cantecul e de prin 70 si sunt multi acolo. E si Peppe Barra si Eugenio Bennato, Carlo d’Angio. Inregistrarea cu Copeland era de prin 98 parca asa ca nu cred. Filmul – in comentariile de pe youtube se spune ca ar fi Sciuscià, care e tot o pronuntare la misto a lui “Shoeshine”, lustruitorii de pantofi. Nu l-am vazut.

Inteleg ca, dupa ce i-au eliberat , soldatii americani au facut dragoste cu italiencele.

Nimic mai firesc si pentru unii si pentru altii.

Text erudit si amuzant. Un fel de istorie culturalo-muzicala a sexului in cel de-al doilea razboi mondial.

Radu, ma bucur ca ti-a placut. Ce zici de cantec?

Leave a Reply